Posts Tagged ‘industrie’
De la fabrici şi uzine, la parcări şi magazine. Câteva cuvinte despre nişte demolări la Braşov
Ştire din 2005, în “Monitorul Expres”:
„Braşovul se pregăteşte să devină un oraş european, fără poluare, cu multe parcuri, belşug de verdeaţă şi magazine. Un oraş în care să le fie bine şi braşovenilor, şi turiştilor. Primăria a întocmit deja un plan prin care fabricile din centru, dar şi căile ferate industriale vor fi mutate în afara oraşului. Iar braşovenilor ideea le-a fost pe plac. Nici patronii nu se împotrivesc, deşi pe ei acţiunea îi va costa între 500.000 şi două milioane de euro. „Hidromecanica, Lemexim, fabrica de mobilă deţinută de Ioan Neculaie, fabrica de uleiuri Lubrifin, Întreprinderea de Unelte şi Scule, fabrica de pielărie Tamiv, dar şi calea ferata care taie oraşul nu mai apar în noul Plan Urbanistic General al Braşovului“, a declarat primarul George Scripcaru [în funcţie şi astăzi - V.P.]. După ce va muta fabricile, proces care va dura între trei şi cinci ani, Primăria va demola vechile clădiri, pe locul lor urmînd să se facă parcuri sau supermarketuri”[1].
I.U.S. a continuat – sub regimul comunist, cu alte construcţii şi cu alte scopuri – tradiţia pe care a lansat-o vestitul industriaş metalurg Iulius Teutsch, care în 1908 a achiziţionat pentru noile ateliere terenul ce azi, după o sută de ani, aşteaptă sub pătura de pietriş apăsarea noilor construcţii (am o exprimare de proletcultist…)[2]. Privatizată în 1998, I.U.S. şi-a încetat activitatea pe platforma de pe str. Hărmanului în 2005, mutându-şi locul de activitate în afara oraşului[3]. Exista deja în 2009, în jurul vechii fabrici IUS, un teren viran rezultat în urma demolării rafinăriei Lubrifin şi Combinatului de prelucrare a lemnului (Lemexim) – în 2006[4].
Hidromecanica s-a dezvoltat pe structurile vechii fabrici Schiel (datând de la 1880)[5], corpul administrativ de la bulevard fiind o prezenţă cotidiană şi un reper pentru majoritatea braşovenilor. Când ne referim la acel nod de comunicaţie din faţă, încă îl numim „la Hidro”.

Ce a mai rămas, pentru câteva zile, din Hidromecanica - Braşov (vedere de pe str. Nicolae Titulescu).
Iată de cine depinde viitorul terenurilor virane[6]:
- IUS → Immoeast
- Hidromecanica → Cora
- Tractorul → Auchan
- Fartec → Korona (mall)[7]
- Lubrifin → Pegasus Real Estate
Pentru că Braşovul a fost în perioada comunistă al doilea mare centru industrial al ţării, memoria multor locuitori declanşează nostalgii. Până şi eu, cu mâinile mele fine de om nemuncit prin fabrici, am simţit o scurtă părere de rău în faţa acestor demolări. Un soi de animism industrial şi un ataşament faţă de peisajul urban cu care am trăit stau la originea acesteia. Există undeva în memoria mea afectivă, dacă nu chiar în cea a întregii comunităţi, ideea că fabricile acelea aveau potenţial, că, dacă ar fi fost administrate cum trebuia, ar fi continuat să fie productive şi să asigure locuri de muncă (când, de fapt, erau încă de la sfârşitul anilor ’90 în agonie). Totuşi, companiile încă există, privatizate şi reformate, mutate în afara oraşului, lângă noile făbricuţe ridicate de investitori străini. Centrul va reveni serviciilor, iar hypermarket-urile nu pot decât să ateste creşterea nivelului de trai al braşovenilor. Numai că nici nu a început construirea lor…
[1] Daniela Obeadă, Simona Popica, Afară din oraş, în „Monitorul Expres”, 17 august 2005, http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=index&s_id=16172
[2] Informaţii cu privire la şantier găsiţi aici: http://apmbv.anpm.ro/decizie_incadrare_proiect_efg_urban_achizitii-18424
[3] Vezi şi site-ul actualei companii I.U.S. – M.O.B., http://www.mob-ius.ro/content/despre-noi/istoric—42.htm
[4] http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=actualitate&s_id=20597
[5] Un articol complet găsiţi pe http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-hidromecanica_brasov-uzina_brasov_0_424757559.html
[6] http://www.money.ro/ce-foste-fabrici-se-transforma-in-malluri_881041.html
[7] http://www.money.ro/un-nou-mall-de-80-de-mil–euro-apare-in-brasov–foto_883246.html
Ştire din 2005, în Monitorul Expres:
„Braşovul se pregăteşte să devină un oraş european, fără poluare, cu multe parcuri, belşug de verdeaţă şi magazine. Un oraş în care să le fie bine şi braşovenilor, şi turiştilor. Primăria a întocmit deja un plan prin care fabricile din centru, dar şi căile ferate industriale vor fi mutate în afara oraşului. Iar braşovenilor ideea le-a fost pe plac. Nici patronii nu se împotrivesc, deşi pe ei acţiunea îi va costa între 500.000 şi două milioane de euro. „Hidromecanica, Lemexim, fabrica de mobilă deţinută de Ioan Neculaie, fabrica de uleiuri Lubrifin, Întreprinderea de Unelte şi Scule, fabrica de pielărie Tamiv, dar şi calea ferata care taie oraşul nu mai apar în noul Plan Urbanistic General al Braşovului“, a declarat primarul George Scripcaru [în funcţie şi astăzi - V.P.]. După ce va muta fabricile, proces care va dura între trei şi cinci ani, Primăria va demola vechile clădiri, pe locul lor urmînd să se facă parcuri sau supermarketuri”[1].
I.U.S. a continuat – sub regimul comunist, cu alte construcţii şi cu alte scopuri – tradiţia pe care a lansat-o vestitul industriaş metalurg Iulius Teutsch, care în 1908 a achiziţionat pentru noile ateliere terenul ce azi, după o sută de ani, aşteaptă sub pătura de pietriş apăsarea noilor construcţii (am o exprimare de proletcultist…)[2]. Privatizată în 1998, I.U.S. şi-a încetat activitatea pe platforma de pe str. Hărmanului în 2005, mutându-şi locul de activitate în afara oraşului[3]. Exista deja în 2009, în jurul vechii fabrici IUS, un teren viran rezultat în urma demolării rafinăriei Lubrifin şi Combinatului de prelucrare a lemnului (Lemexim) – în 2006[4].
Hidromecanica s-a dezvoltat pe structurile vechii fabrici Schiel (datând de la 1880)[5], corpul administrativ de la bulevard fiind o prezenţă cotidiană şi un reper pentru majoritatea braşovenilor. Când ne referim la acel nod de comunicaţie din faţă, încă îl numim „la Hidro”.
Iată de cine depinde viitorul terenurilor virane[6]:
IUS → Immoeast
Hidromecanica → Cora
Tractorul → Auchan
Fartec → Korona (mall)[7]
Lubrifin → Pegasus Real Estate
Pentru că Braşovul a fost în perioada comunistă al doilea mare centru industrial al ţării, memoria multor locuitori declanşează nostalgii. Până şi eu, cu mâinile mele fine de om nemuncit prin fabrici, am simţit o scurtă părere de rău în faţa acestor demolări. Un soi de animism industrial şi un ataşament faţă de peisajul urban cu care am trăit stau la originea acesteia. Există undeva în memoria mea afectivă, dacă nu chiar în cea a întregii comunităţi, ideea că fabricile acelea aveau potenţial, că, dacă ar fi fost administrate cum trebuia, ar fi continuat să fie productive şi să asigure locuri de muncă (când, de fapt, erau încă de la sfârşitul anilor ’90 în agonie). Totuşi, companiile încă există, privatizate şi reformate, mutate în afara oraşului, lângă noile făbricuţe ridicate de investitori străini. Centrul va reveni serviciilor, iar hypermarket-urile nu pot decât să ateste creşterea nivelului de trai al braşovenilor. Numai că nici nu a început construirea lor…
[1] Daniela Obeadă, Simona Popica, Afară din oraş, în „Monitorul Expres”, 17 august 2005, http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=index&s_id=16172
[2] Informaţii cu privire la şantier găsiţi aici: http://apmbv.anpm.ro/decizie_incadrare_proiect_efg_urban_achizitii-18424
[3] Vezi şi site-ul actualei companii I.U.S. – M.O.B., http://www.mob-ius.ro/content/despre-noi/istoric—42.htm
[4] http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=actualitate&s_id=20597
[5] Un articol complet găsiţi pe http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-hidromecanica_brasov-uzina_brasov_0_424757559.html
[6] http://www.money.ro/ce-foste-fabrici-se-transforma-in-malluri_881041.html
[7] http://www.money.ro/un-nou-mall-de-80-de-mil–euro-apare-in-brasov–foto_883246.html
Reclame de fabrici în 1968, regiunea Braşov

Regiunea Braşov în anii 1960-1968
Reclamele au apărut în ziarul “Drum nou” (organul comitetului regional/judeţean Braşov al PCR).
Harta industriei româneşti în 1963
Sursa: Pergamon World Atlas, Pergamon Press, Oxford, London, New York, Toronto, Sydney, Paris, Braunschweig, Tokyo, P.W.N. – Poland, Polish Scientific Publishers, Warszawa, 1968, p. 171, în colecţia David Rumsey.


























