Spre Levant, monşer!

.

În intervalul 25-27 aprilie a avut loc la Timișoara conferința internațională Towards a Conceptual History of Central and Eastern Europe in Comparative Perspectives: Cultures, Ideologies, Identities, Politics, a cărei principal organizator a fost Școala Doctorală de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck”, condusă de cunoscutul istoric Victor Neumann, din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Pentru o temă așa de generoasă, paleta comunicărilor a fost multicoloră, în acord cu interdisciplinaritatea și cu multiculturalitatea încurajate de organizatori și subliniate chiar în prelegerile figurilor de seamă (keynote speakers) ale conferinței: Marcel Corniș-Pop (Virginia Commonwealth University, Richmond), Hans-Erich Bödeker (Institutul Max Planck, Göttingen), Victor Neumann (Universitatea de Vest din Timișoara).

Din diversitatea tematică s-a putut desprinde totuși o predominantă perspectivă teoretică, însoțită de discuții privind metodologia (Hans-Eric Bödeker, Javier Fernandez-Sebastian) sau modelele consacrate în istoria conceptuală (Constantin Iordachi, Armin Heinen, Dietmar Müller, Sorin Antohi). Referințele repetate către opera lui Reinhart Koselleck – cel mai prolific istoric al conceptelor – au creat în definitiv un eveniment omagial, care a reunit intelectuali atât din aria studiilor culturale și literare, cât și din aria istorică hard, interesați de concepte precum: națiune, cetățenie, genocid, revoluție, constituție, timp, moderație, borderland, memorie colectivă, civilizație.

În calitate de doctorand în istorie, invitat de organizatori pentru a audia aceste prelegeri, am câștigat cel puțin două lucruri pe plan profesional (pe lângă faptul că am vizitat un oraș frumos și că am avut parte de o companie plăcută):

1) Am avut ocazia să îi ascult pe niște istorici care sunt ancorați în modernitatea profesiei noastre, provenind din Rusia și până în Statele Unite via Europa. Faptul că unor doctoranzi li s-a dat șansa să participe gratuit la un veritabil curs de istorie conceptuală (și de istorie a ideilor) e lăudabil și se datorează întrutotul unui grup restrâns de oameni (profesorii Victor Neumann și Armin Heinen sunt în prima linie) care doresc o schimbare în bine și o ridicare la standarde occidentale a istoriografiei românești postsocialiste.

2) Am mai eliminat din deficiența metodologică de care suferă – și eu alături de ei – o mare parte dintre istoricii din România. Istoria socială / descriptivă nu trebuie să facă abstracție de istoria conceptelor, așa cum Reinhart Koselleck a insistat să transmită prin lucrările sale, ori, din acest punct de vedere, școala doctorală de istorie conceptuală de la Timișoara este o premieră în România la nivel instituțional/universitar și, din păcate, singura. Nu e totuși cazul să ne îngrijorăm. De Koselleck aud tot mai mulți tineri istorici[1], iar istoria conceptelor a fost deja inserată în mediul intelectual din România prin traduceri și prin apariția volumului de studii coordonat de Victor Neumann și de Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice (Iași, Polirom, 2010).

Iată titlurile comunicărilor:

• Prof. Dr. Victor NEUMANN (West University of Timisoara) – Reinhart Koselleck and the Timişoara’s School of Conceptual History
• Prof. Dr. Marcel CORNIS-POPE (Virginia Commonwealth University, Richmond, USA) – Theoretical and Methodological Challenges in Writing Intercultural Literary History: Reflections on Two Recent International Projects
• Prof. Dr. Hans-Erich BÖDEKER (Max-Planck-Institute for the History of Science, Göttingen) – The Circulation of Concepts: Reasons, Modes, Consequences
• Prof. Dr. Javier FERNÁNDEZ-SEBASTIÁN (University of the Basque Country, Bilbao) – Conceptual Change in an Age of Revolutions. Entering a New Regime of Conceptuality
• Dr. Zoltán Gábor SZÜCS (Hungarian Academy of Sciences, Budapest) – Two ’Sattelzeiten’ of the Hungarian Political Thought
• Prof. Dr. Magnus ILMJÄRV (Tallinn University) – Collective Memory in the Post-Soviet Estonia
• Prof. Dr. Armin HEINEN (University of Aachen) – The Historicity of Time. Path-Dependence of Time Concepts in Western Europe and Romania
• Dr. Mihaela VLĂSCEANU (West University of Timişoara) – The Concepts of Time and Space Reflected by the Baroque Art from Banat
• Assistant Prof. Dr. Vera DUBINA (Russian State University for the Humanities, Moscow) – Lost in Translation: History of Concept in Russia and on Russian History
• Dr. Felicia WALDMAN (University of Bucharest) – Conceptualizing the Holocaust in Romanian and Other East and Central European Public Policies
• Dr. Mihai CHIOVEANU (University of Bucharest) – Into the Danger Zone. The Tapestry and Sophistry of Cleansing Nation Statism in Interwar Romania.
• Prof. Dr. Grozdanka GOJKOV (Belgrade University) – European Identity and Cross-Cultural Sensitivity
• Prof. Dr. Miodrag MATICKI (Institute of History and Literary Theory in Belgrade, Serbia) – The Idea of Illyrism in a Literary-historical Context
• Prof. Dr. Gerhard-Dieter SEEWANN (University of Pécs) – Problems of Minority Historiography
• Prof. Dr. Victor NEUMANN – Multi- and Interculturality – Key Concepts Defining East-Central Europe. The Cases of Banat and Transylvania as Border Regions
• Prof. Dr. Galina ZVEREVA (Russian State University for the Humanities, Moscow) – “Civilization” as a Tool of Shaping the Nation State: a Comparative Analysis of Public Discourse Practices in Russia and Ukraine in the 2000s
• Prof. Sorin ANTOHI (Bucharest) – The Concept of Nation in Central and Eastern Europe from National Palingenesis to Ethnic Ontology (1840s-1940s)
• Dr. Andrei CUSCO (State University of Moldova, Chişinău) – The ‘Language of the Nation’ in Early 20th-Century Bessarabia: Defining an Elusive Concept in a Contested Borderland
• Prof. Dr. Constantin IORDACHI (Central European University, Budapest) – The Political Language of Citizenship in Post-Ottoman Balkans
• Prof. Dr. Dietmar MÜLLER (Imre Kertész Kolleg, Jena) – Citizenship in Southeastern Europe. Orientalism and Ethnonationalism vs. the Political Nation
• Assistant Prof. Dr. Aurelian CRĂIUŢU (Indiana University, Bloomington) – Moderation and Liberalism: a Historical Perspective
• Prof. Dr. Michael METZELTIN (University of Vienna) – Thoughts on the Formation of the Concept < Constitution >
• Valeska BOPP-FILIMONOV (University of Aachen) – Semantics of the Socialist Past in Romania and the GDR. Different Approaches in Dialogue

Un colectiv de cercetare de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, condus de lectorul Constantin Bărbulescu, a elaborat proiectul intitulat Modernizarea lumii rurale in România la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Dimensiunea sanitară şi igienică, care a obținut un grant CNCSIS. Unele rezultate ale cercetărilor au fost făcute cunoscute la București în cadrul unei conferințe de vinerea trecută, intitulată Lumea rurală românească în discursul elitei din epoca Regulamentelor Organice până la Primul Război Mondial, organizată de catedra de istoria românilor de la Facultatea de Istorie, Universitatea din București și la care au participat cu comunicări: Lidia Trăușan-Matu, Adriana Belu, Bogdan Popa, Silviu Hariton, Oana Mihaela Tamaș, Constantin Bărbulescu, Cristina Gudin, Ștefan Silviu Ciobanu și Alin Ciupală (ordinea prezentărilor). Masteranzi, doctoranzi și doctori s-au întâlnit „să pună diagnosticul” stadiilor – parțiale, periferice, segmențiale – modernizării în lumea rurală din România Mică de secol XIX. Pe hârtie va apărea în curând, retipărită și colecționată, întreaga legislație sanitară (sau cu implicații sanitare) din epocă într-un volum ce se va dovedi – cred eu – foarte util prin potențialul pe care îl va servi pentru viitoarele studii – care trebuie încă scrise – despre starea de sănătate a 80% din poporul de atunci.

Vă recomand o colecţie de conferinţe cu oameni interesanţi şi idei interesante.

http://www.revistaorizont.ro/conferintelemicrosoft/index.php/index

În numărul din 30 mai 2008 al revistei Orizont a apărut varianta tipărită a conferinţei lui Gabriel Liiceanu, cu titlul Ce ne facem cu calul negru? . Iată câteva fragmente decupate din text:

La sfârşitul lunii octombrie a fost organizată la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” conferinţa cu tema Minorităţile etnice în România în secolul al XIX-lea. La acest eveniment au participat în jur de 25 de profesori şi cercetători din ţară, cu o paletă mai largă de comunicări decât mă aşteptam. S-a vorbit cu precădere despre evrei, în acord cu importanţa acestora în rândul minorităţilor din România lui Carol I, dar şi despre armeni, ceangăi, turci, bulgari, greci, ţigani, germani. Iată mai jos lista celor prezenţi:

• Mihail Ioan Opriţescu
• Vasile Ciobanu
• Sorin Iftimi
• Constantin Ardeleanu (ocupându-se de sudiţii britanici – persoane protejate de Marea Britanie – din Galaţi, a subliniat faptul că aceştia erau greci în proporţie de 90%, organizaţi în reţele complexe)
• Delia Pohrib
• Dan-Nagy Pienaru (a prezentat comunitatea turcă din insula – acum dispărută sub lacul de la Porţile de Fier – Ada Kaleh)
• Mihai-Răzvan Ungureanu, care doar a citit comunicarea lui Dumitru Ivănescu, absent.
• Victor Neumann (care a repus în discuţie problema reconceptualizării naţiunii în istoriografia română)
• Sorin Antohi (a făcut o incursiune în istoria ideilor pornind de la scrierile lui Alecu Russo)
• Apostol Stan
• Raluca Tomi
• Silviu Văcaru
• Andrea Varga
• Elena Siupiur
• Ştefan Petrescu
• Radu Tudorancea
• Viorel Achim (cu lucruri interesante despre ţigani şi aboliţioniştii români)
• Silvana Rachieru
• Florin Anghel
• Costin Scurtu
• Liviu Rotman
• Lya Benjamin
• Cătălin Turliuc
• Dietmar Müller
• Dumitru Vitcu
• Ana-Maria Vele

.

Pe 13-14 noiembrie, la Colegiul “Noua Europă”, a avut loc conferinţa cu titlul Imitatio-Inventio: The  Rise of ‘Literature’ From Early to Classic Modernity. Aşa cum reiese de aici, această întrunire cu participare internaţională a atins probleme de istorie a literaturii în manieră interdisciplinară. Cu toată bunăvoinţa de care am dat dovadă, recunosc că subiectele m-au depăşit, fiind ultraspecializate. De exemplu, faimosul istoric Carlo Ginzburg (teoreticianul microistoriei, profesor la universităţile din Pisa şi Los Angeles) a avut o comunicare cu tema The Artist as Counterfeiter, o plimbare prin filosofie, semiotică, alchimie, teologie şi alte discipline. S-a putut observa cât de relaxaţi erau cercetătorii străini şi cât de încordaţi, cei români – marcaţi fiind, probabil, de un complex de inferioritate “culturală”, să-i zic aşa. Am mai audiat prezentarea lui Patricia Parker (de la Stanford University), Constructing Shakespeare in the Eighteenth Century (and Beyond), ajungând la concluzia că opera lui Shakespeare pe care o citim azi nu prea mai este originala operă de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Alţi participanţi: Gordon Campbell, Sorana Corneanu, Dennis Costa, Gabriela Dragnea-Horváth, Christoph Ehland, Herbert Grabes, Flavio Gregori, Mihaela Irimia, Dragoş Ivana, Ludmilla Kostova, Ivan Lupić, Stefania Montecalvo, Michael McKeon, Mirosława Modrzewska, Stefania Montecalvo, Andrea Nagy, Petruţa Năiduţ, Mădălina Nicolaescu, Naji Oueijan, Stephen Prickett, Martin Procházka, Ignazio del Punta, John Roe, Trevor Ross, Raffaele Ruggiero, Jukka Tiusanen, Margit Sichert, Jorge Bastos da Silva, Lubomir Terziev, Jukka Tiusanen, Stefan Uhlig.

Şi la Facultatea de Istorie am participat, tot ca spectator, la conferinţa organizată de Centrul de Istorie a Imaginarului, numită Imaginarul Alterităţii (3-4 decembrie). Au participat studenţi, masteranzi, doctoranzi şi cercetători tineri, de la Istorie şi de la Litere. Iată titlurile secţiunilor:

• Abordări conceptuale ale imaginarului alterităţii
• Imaginarul alterităţii în Antichitate
• Ipostaze ale alterităţii etnice
• Ipostaze ale alterităţii medicale
• Exilul ca literatură a alterităţii
• Ipostaze ale alterităţii religioase
• “Germanii” în imaginarul românesc
• Simboluri ale alterităţii în comunism şi postcomunism