Spre Levant, monşer!

Din 1875, când Jockey Club -ul românesc a fost înființat, reunind

Imaginea tipică a unui jockey pe calul de curse

protipendada masculină sub patronajul simbolic al principelui Carol I, și până în 1918, adică în vremea când moșierii conservatori se bucurau de suport electoral și de trecere la public, cursele anuale de galop au fost câștigate cu precădere de cai aflați în proprietatea acestor aristocrați. Dintre aceștia, Alexandru Marghiloman, fruntașul conservator căruia îi revenise responsabilitatea guvernării României în agitatul an 1918, a căpătat cel mai mare palmares, după cum se poate vedea mai jos (sunt trecuți anii în care a fost câștigat premiul la galop 2 000 – 2 400 m):

Alexandru Balș
1875

C. Blaremberg
1876, 1880, 1881-1888

N. Lahovary
1879

Alexandru Marghiloman
1881, 1889, 1891-1893, 1896-1897,
1899-1903, 1905, 1907-1908, 1910-1911,
1913, 1915-1916

M. Morescu
1890, 1898

N. Vlădoianu
1894

C. Negropontes
1904, 1906, 1909

Ch. Durnell
1914

Datele au fost culese din Alex. Doru Ionescu, Nidy Dumitrescu, Pe Hipodrom, București, Litera, 1971.

Poate că unii dintre voi nu aţi văzut un carnet de membru al Uniunii Tineretului Comunist, cu toate că tirajul lor a fost uriaş (cred că orice student primea automat carnetul de membru UTC, în ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceauşeşscu).

Coperta mizerabilă

Interiorul, cu prima pagină şi cu tabelul unde era ţinută evidenţa cotizaţiilor, cu semnăturile secretarului organizaţiei de bază

În anii ’50 a apărut o cărticică roşie intitulată Agenda agitatorului, care conţinea toate informaţiile necesare unui activist comunist (şi nimic mai mult) pentru a se descurca în faţa provocărilor ivite prin sate şi uzine, acesta putându-şi – de asemenea – reîmprospăta vigilenţa ideologică ori de câte ori vreun ţăran îi punea vreo întrebare încuietoare. Iată mai jos ce cuprindea această agendă (Agenda agitatorului, ed. II, București, Editura de  Stat pentru Literatură Politică, 1955):

1. Stema R.P.R.
2. Imnul de stat al R.P.R. (muzica: Matei Socor; text: Eugen Frunză, Dan Deșliu)
3. Imnul U.R.S.S.
4. Internaționala [comunistă]
5. Calendarele pe 1956 și 1957
6. Date privind geografia fizică și economică a R.P.R.
7. Date importante din istoria R.P.R.
8. Despre orânduirea socială și de stat a R.P.R.
9. Forțele armate ale R.P.R.
10. Partidul și organizațiile de masă
11. Din realizările regimului nostru democrat-popular și perspectivele dezvoltării economiei naționale
12. Metode înaintate de muncă
13. Lagărul păcii, democrației și socialismului, o mare cucerire a popoarelor
14. Date despre unele țări
15. Despre organizațiile democratice internaționale (FSM, FMTD, UIS, FDIF, Consiliul Mondial al Păcii)
16. Date biografice despre clasicii marxism-leninismului (Marx, Engels, Lenin, Stalin)
17. Date importante din istoria contemporană și a mișcării muncitorești internaționale
18. Din viața și lupta popoarelor din țările coloniale și dependente
19. Lectura agitatorului
20. Despre energia atomică
21. Calendarul muncilor agricole
22. Unități de măsură
23. Hărți: R.P.R., U.R.S.S., a lumii.

Agitatorul trebuia să aibă o cultură livrescă bogată inspirată din “marile opere” cu teme sociale – “croşetate” şi scoase din context ori răstălmăcite – sau chiar din ultimele romane proletcultiste. Iată lista de lecturi obligatorii:

Literatura românească

• M. Eminescu – Poezii
• G. Coșbuc – Poezii
• I. Creangă – Opere
• I.L. Caragiale – Momente și schițe
• V. Alecsandri – Teatru
• Al. Vlahuță – România pitorească
• Th. Neculuță – Spre țărmul dreptății
• L. Rebreanu – Răscoala
• Al. Sahia – Nuvele
• M. Sadoveanu – Frații Jderi
• Zaharia Stancu – Dulăii
• G. Bogza – Anii împotrivirii
• M. Beniuc – O samă de poeme
• M. Banuș – Poezii alese
• C. Teodorescu – Un cântec din ulița noastră
• E. Jebeleanu – Bălcescu
• András Sütö – Pornesc oamenii
• Dan Deșliu – Minerii din Maramureș
• István Asztalos – Inimă tânără
• M. Preda – Desfășurarea
• E. Camilar – Negura
• P. Dumitriu – Nopțile de iunie
• I. Ludo – Domnul general guvernează
• D. Mircea – Pâine albă
• M. Sadoveanu – Mitrea Cocor
• Camil Petrescu – Un om între oameni
• Zaharia Stancu – Desculț
• Em. Galan – Bărăgan, vol. I.

Literatura rusă și sovietică

• A.S. Pușkin – Evghenii Oneghin
• M.V. Gogol – Suflete moarte
• Lev Tolstoi – Război și pace
• M. Șolohov – Pe Donul liniștit
• A. Fadeev – Tânăra gardă
• V. Maiakovski – 150 milioane
• I. Ehrenburg – Furtuna
• B. Polevoi – Povestea unui om adevărat
• V. Kocetov – Neamul Jurbinilor
• A. Tvardovski – Vasili Tiorkin
• K. Grigorov – Președintele Sfatului sătesc
• M. Gorki – Mama
• N. Ostrovski – Așa s-a călit oțelul
• M. Șolohov – Pământ desțelenit
• G. Nikolaeva – Secerișul
• A. Karavaeva – Patria

Literatura universală

• Victor Hugo – Mizerabilii
• H. Barbusse – Opere
• Veres Peter – Încercarea
• Aczél Tamás – Sub steagul libertății
• Scibor-Rylski – Cărbune
• A. Guliașchi – Satul Vedrovo
• Bodo Uhse – Patrioții
• Ana Seghers – Morții rămân tineri
• Antonin Zapotocki – Văpăi deasupra orașului Kladno
• A. Still – Parisul e cu noi
• Th. Dreiser – O tragedie americană
• A. Maltz – Așa stau lucrurile
• H. Fast – 30 de arginți
• Ethel și Iulius Rosenberg – Scrisori din casa morții
• J. Aldrige – Pagini alese
• F. Hardy – Putere fără glorie
• Renata Vigano – Agnesa partizană
• Pablo Neruda – Cântecul tuturor
• Ciu Li-Bo – Uraganul
• Louis Aragon – Comuniștii
• Heinrich Mann – Supusul
• Jorge Amado – Secerișul roșu

Republica Populară Socialistă Albania / Republíka Popullóre Socialiste e Shqipërísë:

Partidul Comunist din Albania (1941) – Partidul Muncii din Albania / Partia e Punës e Shqipërísë (1948)

Uniunea Tineretului Muncitor (1941)

Republica Populară Bulgaria / Narodna Republika Bălgariia:

Partidul Comunist Bulgar (1919) – Partidul Comunist Bulgar / Bălgarska Komunisticeska Partia (1948)

Uniunea Tineretului Comunist Dimitrovist (U.T.C.D.) (1947)

Republica Socialistă Cehoslovacă / Československá Socialistická Republika:

Partidul Comunist din Cehoslovacia / Komunisticka Strana Československa (1921)

Uniunea Tineretului Cehoslovac – Uniunea Socialistă a Tineretului (1970)

Republica Democrată Germană / Deutsche Demokratische Republik:

Partidul Socialist Unit din Germania (P.S.U.G.)/ Sozialistische Einheitspartei Deutschlands (1946)

Uniunea Tineretului Liber German / Freie Deustche Jugend (1946)

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia / Socijalistička Federativna Republika Jugoslavija:

Partidul Muncitoresc Socialist din Iugoslavia (1919) – Partidul Comunist din Iugoslavia (1920) – Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia (U.C.I.) / Savez Comunista Jugoslavije (1952)

Uniunea Tineretului Socialist din Iugoslavia (U.T.S.I.)/ Savez Socijalističke Omladine Jugoslavije (1919)

Republica Populară Polonă / Polska Rzeczpospolita Ludowa:

Partidul Muncitoresc Polonez (1918) – Partidul Comunist Polonez (1925) – dizolvat de Komintern (1938) – Partidul Muncitoresc Polonez (1942) – Partidul Muncitoresc Unit Polonez / P.M.U.P. /Polska Zjednoczona Partÿa Rabotnicza (1948)

Uniunea Tineretului Socialist Polonez (1976)

Republica Populară România (1948) – Republica Socialistă România (1965)

Partidul Comunist din România (P.C.d.R.) (mai 1921) – scos în afara legii (1924-1944) – Partidul Muncitoresc Român (P.M.R.) (1948) – Partidul Comunist Român (P.C.R.) (1965)

Uniunea Tineretului Comunist (1922)

Republica Populară Ungară / Magyar Népköztársásag:

Partidul celor ce Muncesc din Ungaria (1948) – Partidul Muncitoresc Socialist Ungar/ P.M.S.U. / A Magyar Szocialista Munkáspárt (nov. 1956).

Uniunea Tineretului Comunist (1957)

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.)/ Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik:

Partidul Bolșevic (1903) – Partidul Comunist (bolșevic) din Rusia (1918) – Partidul Comunist (bolșevic) din U.R.S.S. (1925) – Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.)/ Komunisticeskaia Partia Sovetskogo Soiuza (1952).

Uniunea Tineretului Comunist Leninist (U.T.C.L.)/ Vsesoiuznîi (Leninskii – adăugat 1924) Kommunisticeskii Soiuz Molodioji (KomSoMol) (1918)

Sursă suplimentară: Partide și organizații din țările lumii, București, Editura Politică, 1983.

Regiunea Braşov în anii 1960-1968

Reclamele au apărut în ziarul “Drum nou” (organul comitetului regional/judeţean Braşov al PCR).

Cu apariţie cotidiană sau săptămânală, aceste titluri publicate de comitetul regional/judeţean al PMR/PCR, uneori în colaborare cu sfatul/consiliul popular (primăria), au constituit principala sursă de informare (şi îndoctrinare) pe suport scris a populaţiei cu privire la chestiuni locale (mai ales) sau naţionale. Bine, unii ar putea spune că aceste “organe” nu erau citite, ci erau cel mult folosite pe post de ambalaj de ocazie, dar în rândul muncitorimii şi al agricultorilor sigur a existat o majoritate de cititori constanţi. Desigur, conţinuturile, cititorii şi practica lecturii presei s-au schimbat de-a lungul epocii comuniste, aşa că am putea dezvălui după nişte anchete perioade de “liberalizare” sau epoci de propagandă fantezistă, punând la socoteală în ambele cazuri evoluţia trucurilor de marketing de presă (programul radio-tv, agenda culturală a regiunii, mica publicitate, anunţuri utile, reclame etc.). Lista de mai jos acestor ziare de partid nu cred că e completă, precis mai sunt titluri pe care nu le-am găsit în scurta mea căutare. Denumirile unităţilor administrativ-teritoriale sunt de fapt zonele desemnate în titulatura comitetelor regionale/raionale/judeţene de partid.

• Arad === Flacăra roşie (1943-1989)
• Argeş === Secera şi ciocanul (1951-1989)
• Bacău === Steagul roşu (1945-1989)
• Baia-Mare, Maramureş === Pentru socialism (1950-1989)
• Bistriţa(-Năsăud) === Avântul (1951-1964), Ecoul (1968-1989)
• Braşov === Drum nou (1944-1989)
• Brăila === Înainte (1944-1989)
• Bucureşti === Viaţa Capitalei (1949-1954), Steagul roşu (1954-1989)
• Buzău === Viaţa Buzăului (1949-1964, 1968-1986)
• Caraş-Severin === Flamura roşie (1949-1964), Flamura (1969-1989)
• Câmpeni === Viaţa nouă (1951-1964)
• Cluj === Lupta Ardealului (1945-1951), Făclia Ardealului (1951-1952), Făclia (1952-1989)
• Constanţa === Dobrogea nouă (1948-1989)
• Dâmboviţa === Uzina şi ogorul (1949-1964)
• Dorohoi === Lupta noastră (1950-1958)
• Făgăraş === Secera şi ciocanul (1950-1959)
• Galaţi === Viaţa nouă (1949-1989)
• Iaşi === Lupta Moldovei (1949-1953), Flacăra Iaşului (1953-1989)
• Mediaş === Zori noi (1954-1964)
• Mureş === Ardealul nou (1946-1952)
• Neamţ === Flacăra (1949-1962)
• Olt === Oltul (1968-1989)
• Oradea === Crişana (1945-1989)
• Prahova === Flamura Prahovei (1948-1989)
• Satu-Mare === Cronica sătmăreană (1968-1989)
• Sălaj === Năzuinţa (1968-1989)
• Sibiu === Tribuna Sibiului (1968-1989)
• Sighet === Viaţa liberă (1950-1964)
• Suceava === Lupta poporului (1945-1951), Făclia Sucevei (1951), Zori noi (1951-1989)
• Timiş === Drapelul roşu (1944-1989)
• Tulcea === Drumul socialismului (1945-1964)
• Turda === Turda nouă (1949-1964)
• Turnu-Severin === Drumul socialismului (1949-1964)
• Valea Jiului === Steagul Roşu (1949-1989)
• Vlaşca (Giurgiu) === Viaţa nouă (1949-1951)
• Vrancea === Milcovul (1968-1989)

[1914] 21 iulie/3 august – în Consiliul de Coroană se hotărăşte neutralitatea României.

[1914-1916] – elita politică şi opinia publică dezbat cu pasiune eventualitatea intrării în război de partea uneia dintre cele două corpuri angajate în conflict: Puterile Centrale sau Aliaţii/Antanta. Moartea regelui Carol I şi încoronarea regelui Ferdinand. Ion I.C. Brătianu, preşedinte al Consiliului de Miniştri (= prim-ministru), negociază cu reprezentanţii Antantei încheierea unui tratat de alianţă.

[1914] 18 septembrie/1 octombrie – acord secret România-Rusia, prin care integritatea României este garantată de Rusia în schimbul neutralităţii (adică a refuzului de a trece de partea Puterilor Centrale).

=====================================================

[1916] 4/17 august – semnarea tratatului de alianţă  (plus convenţia militară) cu Antanta (Marea Britanie, Franţa, Rusia, Italia) de către Ion I.C. Brătianu.

[1916] 14/27 august – la Consiliul de Coroană se hotărăşte intrarea României în război. România declară război Austro-Ungariei.

[1916] august-septembrie – ofensiva românească în Ardeal. Ocuparea Braşovului pe 16/29 august.

[1916] 24 august/6 septembrie – încercuirea de la Turtucaia, de către armata bulgaro-germană.

[1916] 18 septembrie/1 octombrie – începutul operaţiunii de învăluire a armatei bulgaro-germane de la sud de Dunăre. La 22 septembrie/5 octombrie, trupele române se retrag pe malul stâng al Dunării.

[1916] octombrie-noiembrie – contraofensiva austro-ungară. Trupele române se retrag din Ardeal, prin trecători. Pierderea oraşului Tg. Jiu (2/15 noiembrie), apoi a întregii Oltenii. Pătrunderea armatelor Puterilor Centrale în Muntenia (11/24 noiembrie). Capturarea planului de operaţiuni român la Găeşti.

[1916] 23 noiembrie/6 decembrie – intrarea trupelor comandate de feldmareşalul von Mackensen în Bucureşti. Între timp, retragerea autorităţilor române şi a refugiaţilor în Moldova (Iaşi devine capitala României).

======================================================

[1917] 23 martie/5 aprilie – discursul regelui Ferdinand de la Răcăciuni: soldaţilor-ţărani li se promite reforma agrară şi votul universal după încheierea războiului.

[1917] 11/24 iulie – 19 iulie/1 august – ofensiva de la Mărăşti. După câteva zile însă…

[1917] 24 iulie/6 august – 6/19 august, 26 iulie/8 august – 9/22 august – bătăliile defensive de la Mărăşeşti, respectiv Oituz.

[1917] octombrie-noiembrie – Revoluţia bolşevică din Rusia. Ieşirea acestui aliat din război.

[1917] 20 octombrie/2 noiembrie – 27 octombrie/7 noiembrie – Marele congres ostăşesc reunit la Chişinău proclamă autonomia politică şi teritorială a Basarabiei. Se va convoca organul reprezentativ – Sfatul Ţării.

[1917] 22 noiembrie/5 decembrie – armistiţiul de la Focşani.

[1917] 2/15 decembrie – Sfatul Ţării proclamă Republica Democratică Moldovenească Autonomă în cadrul Federaţiei Ruse.

====================================================

[1918] 1/14 ianuarie – arestarea reprezentanţilor diplomatici şi militari români de la Petrograd/Sankt Petersburg de către autorităţile sovietice (pe fondul litigiului în privinţa Basarabiei).

[1918] 13/26 ianuarie – guvernul sovietic de la Petrograd decide ruperea relaţiilor diplomatice cu România şi confiscarea tezaurului (trimis în Rusia la sfârşitul anului 1916, pentru a fi în siguranţă).

[1918] 24 ianuarie/6 februarie – Sfatul Ţării proclamă independenţa Basarabiei.

[1918] 27 martie/9 aprilie – Sfatul Ţării decide unirea Basarabiei cu România. La 27 noiembrie/10 decembrie, Sfatul Ţării se autodizolvă.

[1918] 24 aprilie/7 mai – pacea de la Bucureşti. Pierderea Dobrogei, retragerea frontierei pe Carpaţi cu Austro-Ungaria înspre sud şi est. În schimb, unirea cu Basarabia ar fi compensat pierderile teritoriale.

[1918] 15/28 noiembrie – Congresul General al Bucovinei votează unirea provinciei cu România.

[1918] 18 noiembrie/1 decembrie – Adunarea Naţională de la Alba Iulia decretează unirea Transilvaniei şi Banatului cu România.

Sursa: Pergamon World Atlas, Pergamon Press, Oxford, London, New York, Toronto, Sydney, Paris, Braunschweig, Tokyo, P.W.N. – Poland, Polish Scientific Publishers, Warszawa, 1968, p. 171, în colecţia David Rumsey.