Spre Levant, monşer!

Biserica Sf. Bartolomeu este cea mai veche clădire religioasă din Braşov, astăzi fiind biserica parohiei evanghelice din cartierul Bartolomeu (care prin tradiţie nu face parte din parohia vechiului oraş Braşov). Braşovenii ştiu de ea şi pentru că este situată în marginea unui important nod de circulaţie, la capătul din afară al străzii Lungi. În vechime trebuie să fi fost impunătoare şi să fi servit drept reper pentru ţăranii care veneau din satele Ţării Bârsei în zilele de târg.

Trecând pe lângă ea deseori în călătoria spre satul bunicilor, nu am avut curajul să intru în curtea împrejmuită de un zid gros, cu contraforturi, decât anul acesta, cu prilejul unor concerte de muzică barocă ce au avut loc în incinta bisericii. În jurul bisericii se aşterne un cimitir modest, cu morminte din secolul trecut. Mormintele unor soldaţi saşi căzuţi în cele două războaie mondiale sunt îmbrăcate în iederă, pe plăcuţe fiind trecute următoarele nume:

• Otto Uhling (m. 7.X.1916)
• Josef Werling (m. 7.X.1916)
• Johann Wiedstrück (m. 8.X.1916)
• Otto Schmidt (m. 8.X.1916)
• Richard Wenzel (m. 8.X.1916)
• Josef Wanich (m. 8.X.1916)
• Karl Widepf (m. 10.X.1916)
• Richard Mewes (n. 17.VII.1915 – 8.I.1941)
• Anton Mikolasch (n. 28.XI.1911 – m. 13.VII.1941)
• Heirich Nikel (n. 1916 – m. 1.IX.1944)
• Albert Dahm (n. 13.V.1923 – 11.IX.1944)
• Karl Grösel (n. 1906 – m. 16.IX.1944)
• Karl Bäumer (n. 3.III.1906 – m. 16.IX.1944)
• Franz Urbanitsch (n. 26.III.1924 – m. 15.X.1944)
• Ludwig Glos (n. 8.X.1907 – 20.X.1944)
• Paul Eich (n. 27.V.1902 – m. 25.XII.1944)
• 2 soldaţi germani necunoscuţi (m. 16.IX.1944)

Construcţia iniţială datează din secolul al XIII-lea (fiind probabil un punct al misiunii ordinului cistercian la marginea regatului ungar), dar modificările ulterioare reunesc elemente de romanic, gotic, neogotic (turnul a fost reconstruit în 1842) şi baroc (în interior), biserica fiind per ansamblu asemănătoare cu celelalte biserici lutherane răsfirate prin ţinuturile transilvănene străbătute de Târnave şi de Olt.

Pe faţada sudică se află un ceas solar, iar în interior sunt expuse vechi obiecte ale saşilor, precum şi panouri comemorative (cu numele eroilor de război sau cu fotografii din viaţa comunităţii). Acoperişul din tablă al turnului cu ceas a fost înlocuit anul trecut cu un cupru de cazan de ţuică – bănuiesc, total inestetic. Clădirea administrativă adiacentă bisericii este mai nouă, probabil de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Foto: Vlad Paşca (cu excepţia celei vechi)