Probleme cu şcoala acum o sută şi ceva de ani
- Gheorghe Ioanid, “Scara vieţei”
Când astfel este creşterea ce se dă copiilor în şcoale, fie publice, fie private, când astfel de exemple li se înfăţişează continuu înaintea ochilor, când ei de mici sunt deprinşi cu lipsa de orice control, cu hatârul, favoarea, stăruinţa, amăgirea şi protecţia; când profesorii, şi cei actuali şi cei în perspectivă, contribuie ei singuri la menţinerea lucrurilor în această stare; când părinţii nu dau şcoalei nici un concurs, ba ocărăsc pe profesori şi caută să-i discrediteze în ochii copiilor, cu sau fără drept, şi adeseori numai pentru căsunt de altă culoare politică; când înşişi profesorii se batjocoresc prin localuri publice sau prin gazete, îşi pierd timpul cu jocul de cărţi – o îngrozitoarea calamitate pentru instrucţiunea noastră, fără deosebire de sex şi de vârstă -, îşi ruinează sănătatea prin nopţi agitate şi fără somn, şi o viaţă neregulată, îşi istovesc puterile fizice şi îşi sleiesc mijloacele de trai, scontând salarul cu luni înainte şi plătind dobânzi exorbitante pe la cămătari; când nici chiar în vacanţe, adecă în timpul de odihnă şi de redobândirea puterilor consumate prin munca din cursul anului, ei nu se pot stăpâni de înjositoarea lor patimă, scandalizând lumea prin localităţile în care se duc; – când toate acestea zic, au devenit aproape o stare epidemică în corpul întreg, nu ne mai putem mira că nivelul studiilor a scăzut atât de jos la noi, că disciplina este atât de slabă, sau nu există mai deloc şi că elevii insultă pe profesori şi autorităţile şcolare, fără cea mai mică sfială.
