Spre Levant, monşer!

Istorie şi iar istorie

Istoria cea sexy

cu 2 comentarii

“Academia Caţavencu” a avut în ultimul număr un supliment cu cei mai sexy 50 de intelectuali români, fiecare cu caricatura ataşată. Printre ei se numără doar trei persoane care au de-a face cu istoria mai des: Neagu Djuvara (locul 44), Mihai Răzvan Ungureanu (locul 21), Adrian Cioroianu (locul 19). Dacă ar fi să îl eliminăm pe Djuvara, care este un istoric de weekend, mai rămânem cu doi istorici în listă. În cele din urmă, prezenţa în top nu e determinată doar de atributele corporale, au avut locuri cam toţi intelectualii ţării, dacă ar fi să fiu maliţios cu poporu-mi. Sunt de părere că acest top dă o imagine clară asupra grupului de intelectuali cunoscuţi şi difuzaţi prin mass-media. De ce Cioroianu şi Ungureanu ? Ironia face ca cei doi istorici să fi fost consecutiv miniştri de externe, funcţie care mai degrabă i-a adus în lumina reflectoarelor, decât prodigiozitatea istorică, semn că reprezentanţii istoriografiei româneşti (câţi or mai fi, cei cu diplomă… – glumesc) au de recuperat la imaginea publică. Cel mai bine stau absolvenţii de Litere – prezenţi în top în proporţie de 70% -, intelectuali care vor şi ştiu cum să scrie. Să fim totuşi optimişti, Ungureanu şi Cioroianu încă predau la Facultatea de Istorie din Bucureşti (bine, de la moderna la contemporana e cale lunga, if zou know what I mean), aşa că un top de peste 10 ani va fi deschis noii generaţii, mai numeroase (?).

Aici găsiţi videoclipul promoţional:
http://www.catavencu.ro/video/cei_mai_sexy_intelectuali_romani-6029.html

2 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. de ce giuvarea un istoric de week-end?

    cutarica

    martie 9, 2009 at 1:00 am

  2. Chiar el zicea undeva (din păcate, nu mai ştiu unde; probabil în “Thocomerius”) că preocupările lui de istorie sunt rezervate zilelor de duminică. Bine, la vârsta lui, nu mai găseşte energia să scrie continuu istorie. Metaforic vorbind, pentru mine a fi un istoric de weekend este a scrie istoria într-o manieră popularizantă (chiar didactică) şi relaxantă, aşa cum o face şi Djuvara (fapt care explică succesul lui mediatic). Opera de cercetare a lui Djuvara e minoritară în comparaţie cu sintezele sale (datorită multor factori: formaţia academică interbelică, exilul etc.).

    Vlad

    martie 14, 2009 at 2:33 pm


Lasă un Răspuns