Athena cea cu ochi de bufniţă
Bufniţa prezentă pe monedele antice ale Atenei m-a trimis repede cu gândul la desenele animate în care profesorul era reprezentat de o bufniţă. Asocierea acestei păsări-simbol cu înţelepciunea este o consecinţă a modului în care atenienii o reprezentau pe zeiţa eponimă Athena, cunoscută ca divinitate a Înţelepciunii şi a Războiului, pe unităţile monetare. În Odiseea, zeiţa Athena este numită glaukpis - cea cu ochi de bufniţă -, datorită ochilor ei mari şi rotunzi. Atributul înţelepciunii a fost transferat, aşadar, către bufniţă, pornindu-se de la fizionomia Athenei. Aspectul ochilor, precum şi legătura sufletului/spiritului cu ochii, sunt două lucruri cărora lumea greco-romană, continuând cu lumea creştină, le acordă o foarte mare importanţă.
Deşi fac parte din acelaşi ordin şi în engleză au denumiri aproape identice (Owl), bufniţa şi cucuveaua diferă prin fizionomie. Ca să fiu riguros, Atena era mai degrabă asociată cu o cucuvea decât cu o bufniţă. Chiar cucuveica, o pasăre de talie mai mică are denumirea taxonomică de “Athene cunicularia”.
Vlad Paşca
noiembrie 6, 2009 at 8:23 pm